miercuri, 13 februarie 2013

Jurnal de Berlinală. Duminică, 10 februarie, al doilea film.



Casablanca - un clasic din 1942, cu Ingrid Bergman și Humphrey Bogart, vizionat pe marele ecran. Introducerea a fost făcută de Isabella Rosselini, fiica actriței. Ce ocazie unică! O să mă felicit toată viața pentru bilete...
Filmul este monumental și, pe lângă povestea de dragoste jucată excepțional de cei doi, Casablanca abordează și o temă istorică despre care se știe încă foarte puțin: rolul Marocului în cel de-al Doilea Război Mondial. Mai multe despre film nu vă spun pentru că majoritatea l-ați văzut deja. Dacă nu, sper să vă fi stârnit curiozitatea.

Așadar, câteva întâmplări despre filmările la Casablanca, povestite de Isabella Rossellini și aflate de la Ingrid Bergman:


Filmul cu două finale

Se pare că până în ultima clipă, Casablanca avea două finale. Nu se știa dacă eroina principală va părăsi Marocul împreună cu soțul ei sau cu fostul iubit din Paris. Supărată, Ingrid Bergman l-a întrebat pe regizorul Michael Curtiz cum să-și joace rolul dacă ea nu știe de cine e mai îndrăgostită... Regizorul i-ar fi răspuns: ”Draga mea, joacă pe undeva pe la mijloc!” Adevărul este că tensiunea este resimțită de spectator până în ultima clipă când... regizorul se hotărăște.


Studenții și replicile

Aflată în aula unei universități din SUA, pentru a vorbi despre acest film, Ingrid Bergman a avut surpriza să audă cum studenții rostesc în cor, pe rând, toate replicile din film. Pe de rost...


Casablanca și cariera cinematografică

Se pare că până la sfârșitul vieții, Ingrid Bergman a fost convisă că dacă ar fi făcut un singur film și acesta ar fi fost Casablanca, era suficient ca să ajungă celebră. În parte îi dau dreptate. 

Al doilea film după Casablanca, în topul preferințelor mele, este ”Sonată de toamnă” - ultima ei mare producție cinematografică, în care dialogurile sunt în limba suedeză.




Mamă și fiică: Isabela Rossellini făcând introducerea filmului Casablanca