Am ales la întâmplare două articole despre Biserică apărute în presa de astăzi și un altul mai vechi găsit pe internet.
Primul articol este din presa românească și rezumă în felul următor ceea ce se vrea o știre secundară a zilei: ”Patriarhia Română a înregistrat la sfârşitul anului trecut un profit de 27,93 milioane de lei, echivalentul a 6,6 milioane de euro (la cursul mediu din 2011), în creştere cu 68 la sută faţă de "prevederile anuale", după cum rezultă din datele publicate de Ministerul Finanţelor.” Urmează apoi o intervenție a Patriarhiei care face o analiză pe text și ajunge la concluzia că definiția profitului nu se aplică în cazul lor.
Primul articol este din presa românească și rezumă în felul următor ceea ce se vrea o știre secundară a zilei: ”Patriarhia Română a înregistrat la sfârşitul anului trecut un profit de 27,93 milioane de lei, echivalentul a 6,6 milioane de euro (la cursul mediu din 2011), în creştere cu 68 la sută faţă de "prevederile anuale", după cum rezultă din datele publicate de Ministerul Finanţelor.” Urmează apoi o intervenție a Patriarhiei care face o analiză pe text și ajunge la concluzia că definiția profitului nu se aplică în cazul lor.
Al doilea titlu este dintr-un cotidian chilian și vorbește despre o anchetă în curs în dosarul abuzurilor sexuale dintr-un colegiu catolic din Santiago. Din păcate este doar un episod dintr-o amplă serie de cazuri asemănătoare în care par a fi implicate înalte fețe bisericești, preoți de toate rangurile și chiar candide măicuțe.
Foarte interesant mi s-a părut și un al treilea articol, în cazul acesta despre viața Papei Alexandru al VI-lea (Rodrigo Borgia) care rezumă în câteva fraze ceea ce două ziare din colțuri diferite ale lumii semnalau astăzi cu privire la preocupările clerului.
București, Santiago, Vatican. De vreo 5 secole încoace, obiceiurile popimii, indiferent de felul în care-și fac cruce, au rămas neschimbate.
... și un serial, o coproducție Ungaria, Irlanda, Canada - ”Familia Borgia” (The Borgias, 2011)