A fost o zi care s-a vrut a fi melancolică dar în final a fost foarte plăcută. Am fost la mare și a plouat. Aici de-abia s-a terminat iarna așa că zilele însorite de care am avut parte înainte au fost pură întâmplare.
Cârciuma mea preferată de fructe de mare se găsește la vreo 20 km vest de Valdivia, în locul în care un râu se varsă în Pacific și formează un frumos estuar. Localul se cheamă Igor's iar satul de pescari, Los Molinos.
Am mâncat ”locos” - niște scoici rare care se găsesc doar în Chile și Peru, pește și ”empanadas” (pateuri) umplute cu scoici și brânză. Am băut faimosul ”pisco sour” și, încurajați de vremea de afară și de mirosul de pește la grătar, am comandat și un Chardonnay aromat dar sec.
Apoi ne-am plimbat pe faleză. Deși încă ploua puțin și marea era agitată (premise ca să fim și noi triști sau în cel mai bun caz, ciufuți), am început să ne distrăm din tot felul de nimicuri. O zi în care părinții și copiii au devenit mai mult decât părinți și copii. Erau un fel de prieteni.
 |
| Cârciuma cu fructe de mare |
 |
| ”Locos” |
 |
| ”Empanadas” cu scoici și brânză |
 |
Don Ivan și Erica (părinții lui Ivan) la o țigară.
PS: la mine pe blog puteți fuma. |
 |
| Satul de pescari Los Molinos |
 |
| Los Molinos văzut de pe cornișă |
 |
| Pe cornișă |
 |
| Preferabil ar fi să virați la stânga |
