Nenea Rudi nu vorbea despre lagăr. Ştiam doar că a fost la ruşi, în mină şi în lagăr. Am înţeles că toate astea, împreună, nu erau de bine. Când l-am întrebat ce înseamnă lagăr, a coborât privirea, i-a spus soţiei ceva în germană iar Tanti Olga i-a răspuns în ungureşte, cum făcea de obicei. Era stânjenit şi cred că i s-au umezit ochii. Mă simţeam de ca şi cum aş fi deschis o peşteră. Când eram mic, mi-era frică de peşteri. Credeam că erau negre, reci şi umede şi dacă intrai, alunecai tot mai adânc şi nu mai puteai să te întorci şi acasă te aşteptau părinţii care se întrebau supăraţi: „Oare pe unde umblă copilul ăsta?!“.