Intoleranță la lactoză

În urmă cu câțiva ani am asistat la un spectacol plin de aroganță și proastă creștere când la un târg internațional și-a făcut apariția o gașcă de politicieni români de diaspora. Hăhăieli, bancuri proaste și bețivăneală dar aranjați la patru ace și foarte inabordabili pentru muritorii de rând.

Blond cu ochi albaștri

Pe timpul studenției, trecerea graniței din Austria în Elveția sau Liechtenstein era o chestiune de rutină. Ajungeam mai repede ”în străinătate” decât în centrul orașului și o făceam de câteva ori pe săptămână. Fie din motive de școală sau chefuri cu colegii, era suficient să iau un autobuz și la prima eram deja ”dincolo”. Până și valabilitatea abonamentului lua în considerare regiunea geografică și nu cea administrativă. Am avut noroc: viață liniștită, peisaje frumoase, istorie, cultură... toate la o aruncătură de băț (la propriu).

Câteva ore în Hamburg

Acum o săptămână am petrecut câteva ore în Hamburg. Le-am documentat cu niște poze - nu prea multe pentru că mi-a dat de furcă lumina iar la câteva ore după amiază deja a început să se întunece. Am fost prin piața de Crăciun din fața primăriei, am băut vin fiert, apoi ne-am plimbat pe malul Alsterului (un afluent al Elbei), ne-am întors la vin fiert iar în drum spre gară a început să ningă. Dacă am mai fi stat, v-ași fi spus cum stă Hamburgul la capitolul deszăpezire :)

Nemții și deszăpezirea

În ultima săptămână a nins foarte mult în Berlin. Eu am zis c-am avut noroc să am parte de atâta zăpadă după doi ani cât i-am dus dorul în America de Sud. Când am fost să votez, savuram cu o satisfacție masochistă vântul rece care-mi ciupea fața așa, ca un fel de mic viscol. Dar și masochismul are limitele lui - plăcerea mi-a dispărut subit când cei de la Ambasadă m-au trimis acasă după dovada reședinței - dar asta e o altă poveste.