Casablanca și Gloria. Încercarea de a cumpăra biletele online n-a fost atât de glorioasă și am pățit ca marți: mă loghez la ora 10 fix (când se deschidea casa online) dar cade sistemul! Își revine după un minut și biletele erau deja epuizate. Vorba aia: ”Bilete mai aveți? Sunt epuizate. Nu-i nimic, dați-mi așa...”
Filmul Gloria e cu semnul exclamării pe listă, fiind chilian și în secțiunea Concurs, dar nici Casablanca nu trebuie ratat, mai ales că e cu Ingrid Bergmaaaan! Cu greu aș fi acceptat o înfrângere astăzi. Sună Ivan. Veste bună: face el rost de bilete la Gloria.
În orice caz, planul B pentru salvarea Casablancăi (sau o fi ”salvarea Casablăncii”) era deja gata: hainele de oraș, inclusiv căciulă și fular (s-a anunțat din nou zăpadă), erau deja pregătite, așa că în doi timpi și trei mișcări ajung în stradă. Mă reped la cinema International - unul din doar cele trei centre de vânzare a biletelor la Berlinală și cel mai aproape de mine. În față, pregătiri cu covor roșu pentru deschiderea de diseară. Primul film e abia peste două zile, așa că mă mulțumesc doar să fac poze și intru repede în sala celor două case de bilete pentru că de afară păream să fiu amenințat cu o masă compactă de oameni. Așa și era. Mai mulți ca niciodată! Dar pentru că mai fusesem aici, știam că rândul la a doua coadă merge mai repede pentru că toată lumea se așează la rând lângă ușă. N-are rost să vă explic cum merge, vedeți o poză mai jos - nu are logică, deși sunt în Germania.
Înăuntru, Babilon: toate limbile pământului. Spaniolă în diferite dialecte, engleză și germană la fel, franceză, rusă, poloneză, maghiară, limbi asiatice iar la două persoane în fața mea se vorbea românește. De intrat în vorbă am făcut-o cu doamna din spatele meu, o berlineză cochetă dintr-un cartier din vest, căreia nu-i venea să creadă că a ajuns să stea la o coadă în fostul Berlin de Est. Am încercat să o liniștesc, spunându-i că ne-am așezat la cea mai rapidă coadă de la Berlinală, având deja și alte experiențe. Mă privește suspicioasă dar pare să mă creadă. La un moment dat spune: ”Vă dați seama că ajungem să stăm la coadă cam cât durează și filmul?!” I-am mulțumit în gând pentru citatul genial pe care știam că-l voi folosi pe blog și o flatez galant cu un ”Știți că aveți dreptate?! Uitați că la asta nu m-am gândit...”
Lângă mine, dar la coada de la cealaltă casă, studiez un grup de tineri britanici. Unul din ei ținea în mână o listă cu titlul: ”Berlinale 2013 - Filme de văzut”, după care urma o înșiruire ordonată cu filmele preferate, orarul lor, ziua când se deschide casa și codul peliculei. Apoi mă uit din nou în jur și observ că mai toată lumea venise cu temele făcute - de aceea am stat numai o oră (fix!) la coadă.
Mâine urmează să încerc să cumpăr bilete la un film exact la fel de important: Poziția Copilului, film românesc tot la secțiunea Concurs. Apoi vreau bilete și pentru La Plaga, o coproducție interesantă în care figurează și ”limba moldovenească”.
 |
| Cinema International din fostul Berlin de Est |
 |
| Pregătiri cu covor roșu |
 |
| Babilonul din interior |